Conecteaza-te cu contul de Facebook!
sau
E-mail:
Parola:
 
Conectare
Ghid turistic Slobozia. Informatii utile, galerie foto, harta, transportul in comun, sfaturi pentru turisti, etc.
Login with Facebook Contul meu Inregistrare Am uitat parola
 Romania
Ultima rezervare: acum 383 minute la Venus

Turism intern > Judetul Ialomita > Slobozia > Ghid turistic

Ghid turistic Slobozia

Locuiești în Slobozia? Intră în comunitate!
Membri VIAROMANIA ® care locuiesc în Slobozia

Slobozia este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Ialomiţa, Muntenia, România.

Asezare

Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti şi 150 km vest de Constanţa. Oraşul este traversat de râul Ialomiţa, unul dintre cele mai importante râuri din România.

Cultură

În anul 1990 aici a fost inaugurat Centrul Cultural sub numele marelui dirijor şi compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomiţei. În clădire au loc expoziţii şi există săli de spectacol, librării, instituţii culturale şi o staţie de radio. În 1999, Centrul Cultural a dobândit statutul de Centru UNESCO.

Cultele religioase au libertate deplină. Există multe biserici şi catedrale ale diferitelor denominaţiuni creştine (ortodoxă, catolică, neo-protestante). Una dintre cele mai importante evenimente pe plan religios a avut loc în anul 1993: Înfiinţarea, la rugămintea clerului şi a credincioşilor, a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ca recunoaştere a rolului jucat în păstrarea, peste veacuri, a valorilor şi tradiţiilor creştin-ortodoxe de către Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Catedrala episcopala poarta hramul Inaltarea Domnului iar sfintirea marii catedrale s-a facut pe 25 martie 2004 la 12 ani de la inceperea lucrarilor. Muzeul Naţional al Agriculturii este primul muzeu cu acest profil din Slobozia (şi unicul din România), singurul muzeu care are în patrimoniu o biserică de lemn (monument istoric şi de arhitectură, sec. XVIII) aflată în cult. Un monument semnificativ pentru oras este manastirea ctitorita de postelnicul Ianache Caradja si refacuta de Matei Basarab din care se mai pastreaza pana in zilele noastre, in afara de biserica, partea inferioara a turnului clopotnitei si zidurile inconjuratoare. Ca recunoastere a rolului avut de manastirea Sfintii Voievozi in pastrarea credintei crestine s-a infiintat in 1993 Episcopia Sloboziei si Calarasilor 

Etimologie 


Oraşul a fost ridicat pe locul satului Vaideei, pustiit în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, „slobozie” care desemna o localitate nou înfiinţata care era scutită de anumite dări. Oraşul, aşezat în mijlocul Câmpiei Bărăganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor şi tătarilor; pentru a încuraja oamenii să se aşeze aici, ei erau scutiţi de aceste dări, de aici şi numele.

Istoric


Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existenţa unor aşezări umane în perimetrul actual al oraşului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca şi prezenţa neîntreruptă a comunităţilor locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanţă. 

Aşezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiţei, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Braşov, Bucureşti, apoi Oraşul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) şi, in fine, Constanţa; al doilea lega Orientul Apropiat de Ţara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călăraşi, Oraşul de Floci, Brăila, Galaţi. 

Primul document care aminteşte de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caradja menţiona că Siliştea satului Vaideei din judeţul Ialomiţa tot şi cu tot hotarul, oricât împrejmuieşte vechiul hotar... suszisa silişte s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui până în zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei în Ţara Românescă, fac împreună atâta vreme 20 de an. Iar mai departe în hristov se precizează că am dat domnia mea şi slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină şi să trăiască în această silişte... 

Documentul ne arată că în aceste locuri existase o aşezare mai veche, cunoscută sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiită de război cu 20 de ani înainte, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci în 1594, acesta fiind anul primei atestări documentare a localităţii; iar "slobozie", după cum a explicat şi călătorul cărturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia în 1658, însemna un teritoriu liber, unde cine se asează e scutit de anumite obligaţii fiscale. Aceste privilegii au fost reconfirmate de alţi voievozi: Leon Tomşa (în 1630), Matei Basarab (1635 şi 1636), Grigore Ghica (1672), Şerban Cantacuzino (1679 şi 1682), Constantin Brâncoveanu (în 1688). În toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost înlocuită, mai întâi cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia.

Turism


Desi Slobozia nu este un oras turistic, beneficiaza de vecinatatea statiunii Amara, ca si de pozitia sa pe drumul european E60 spre litoralul Marii Negre. Hotelurile si restaurantele, popasurile turistice de pe sosea, au sporit gradul de activitate pentru turism. Principala atracţie turistică a zonei o reprezintă lacul Amara, la 7 Km Nord de oraş, cunoscută staţiune balneo-climaterică. Ca parte a complexului turistic, există o copie fidelă a fermei familiei Ewing din serialul Dallas şi o copie miniaturală a turnului Eiffel (54 m).

Sursa: Wikipedia, enciclopedia libera.

Ai întrebări? Folosește contul tău de Facebook și întreabă aici!

0
0

Legaturi utile

Vecini

+7.0 km
+43.0 km